PE CE SE BAZEAZA SUCCESUL SCOLAR?

Pe ce se bazeaza succesul scolar?

La aceasta varsta, copiii isi petrec cam jumatate din orele de veghe cu activitati scolare sau legate de scoala (chiar daca sunt la gradinita, la grupa pregatitoare, sau sunt in clasa I). Sau asa ar trebui sa se intample.

Studiile arata ca acei copii ai caror parinti sunt implicati profund in educatia copilului lor au performante mai bune la scoala fata de copiii lasati sa se descurce singuri, pe cont propriu. Implicarea parintilor in educatia copilului este un important indicator al succesului scolar, mai puternic decat cultura generala, nivelul socio-economic al familiei sau alte capacitati ale copilului.

Parintele care verifica numai seara sau deloc ce lectii a facut copilul singur peste zi, mai ales in perioada sase-noua ani, ar trebui sa nu se astepte la rezulta­­te extraordinare la scoala. Copilul are nevoie de implicarea parintelui in viata lui scolara, viata care are debutul in grupa pregatitoare.

Cu totii vrem sa avem un copil caruia sa ii placa scoala. Ca atare, mai intai ar trebui sa fim atenti la felul in care vorbim despre scoala in fata copilului. Scoala nu trebuie sa fie o sperietoare – „lasa ca vezi tu ce patesti atunci cand vei fi la scoala“, si nici un loc de pedeapsa sau disciplinare – „pun aia disciplina pe tine cand ajungi la scoala“. Ea devine un loc de pedeapsa si disciplinare daca noi, ca parinti, nu am fost in stare sa facem acest lucru (sa disciplinam copilul) din timp. Nu este doar o chestiune de adaptare la institutia de invatamant, disciplina este un mod de a fi, de a te organiza si de a-ti atinge obiectivele.

Un copil nedisciplinat va fi un adolescent cu probleme si un adult incapabil sa isi asume responsabilitati, sa isi organizeze si sa isi atinga propriile obiective in viata – un adult care va spune „as vrea sa ma las de fumat sau de droguri, dar nu pot, as vrea sa slabesc, insa nu pot, as vrea sa am un serviciu mai bun, dar nu pot“. Si are dreptate, nu poate pentru ca nu stie cum.

Succesul scolar nu se bazeaza doar pe disciplina (care nu inseamna numai a sta cuminte in banca, ci a prioritiza ce este mai important in activitatile zilei), ci si pe dorinta de a cunoaste.

Dorinta de cunoastere se sadeste in copil prin modelarea (pozitiva sau negativa) exemplului dat de catre parintii sai. Copilul care vede ca parintii sai respecta cartea (copilului i se vorbeste despre importanta cititului, despre respectul fata de carte, ca obiect), ca citesc, ca sunt curiosi sa afle mai multe lucuri despre ceva ce ii intereseaza, le va imita comportamentul. Exista, insa, si copii care nu au astfel de exemple acasa si, totusi, devin studiosi – sunt copiii care, prin acest comportament, cauta sa „fuga“ de modelul de comportament de acasa, sa se diferentieze de ce li se ofera in climatul educational in care au crescut.


Va trebui sa fim atenti si la „amintirile personale despre scoala“, amintiri care pot seta anumite atitudini in mintea copilului. Este clar ca daca vorbim depreciativ la adresa valorilor scolii, la adresa cadrelor didactice, la adresa utilitatii cunostin­­­­telor care se predau acolo, contestand tot ce vine din acea directie, copilul va fi mai degraba inclinat sa respinga ideea de scoala, teme, invatatura.

Greseala mare pe care o facem cu astfel de afirmatii referitoare la institutia de invatamant fata de copilul nostru este ca ii luam sansa de a beneficia de ceea ce ii ofera scoala, asa cum este ea acum. Deci ii dam un start prost, intreaga cursa urmand a se desfasura prost. Si nu este deloc corect. Pentru ca cei cu care copilul nostru este in competitie beneficiaza de acelasi sistem educational, de la care ei vor lua ce pot mai mult si vor deveni cei cu care copilul nostru va concura la examenele de mai tarziu (liceu, facultate, job…).

Asadar, cu ce drept ii luati aceasta sansa copilului vostru? Cu dreptul de a va exprima liber, in fata copilului, opinia depreciativa la adresa scolii? Si care este pretul?
Respectati timpul de studiu al copilului. Locul in care el va face temele trebuie sa fie curat, aerisit, ordonat, fara niciun fel de surse de zgomot (tv, radio, discutii din casa, zgomot facut de frati mai mici etc). Prioritatea in activitatile zilnice o au temele, nu joaca, nu calculatorul, nu alte activitati extrascolare (sport, pictura sau alte activitati).

Cum am putea corecta influentele negative…

„Asa te invata pe tine la scoala?“ – este o in­­tre­bare dojenitoare care vine de la unii adulti ce observa com­por­ta­mente inadecvate ale unor copii in public. Intrebarea ar trebui reformulata, pentru ca nu scoala ii invata pe copii sa se comporte inacceptabil. Mai corect ar fi – „asa te-au invatat parintii tai?“.

Copilul invata singur prin modelare, prin imitarea persoanelor alaturi de care a crescut. Chiar daca nu a vazut acasa com­por­tamentul inadecvat, faptul ca acel copil il practica inseamna ca familia sa nu a fost destul de aproape de el ca sa observe si sa analizeze acel tip de comporta­ment. Succesul scolar presu­pune, printre altele, si discutarea cu propriii parinti a ceea ce copi­lu­­­­lui i se pare intere­sant sau ingrijo­rator in ceea ce vede la gradi­nita/scoala. Asa putem afla si corecta posi­­­bile­le influente negative.

Sursa: baby.unica.ro

Text: Cristiana Haica

Foto: HEPTA.


Program After-School Sweet Babies de Luni pana Vineri, de la ora 12:00 – 18:00.
Date de contact:
Telefon Mobil: 07858.100.11
Telefon / Fax: 031.435.78.76
Website URL: http://sweetbabies.ro/
Email: SWEET BABIES


Adresa After-School Sweet Babies: Strada Teleajen, Nr. 26 B, Sector 2, Bucuresti.


AFTER SCHOOL | AFTER SCHOOL SECTOR 2 | AFTER SCHOOL SECTOR 3 | AFTER SCHOOL BUCURESTI
Distribuie pentru concurs!